globalizarea si mondoeconomia - Universitatea "Constantin

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
GLOBALIZAREA ŞI
GLOBALISATION ET
MONDOECONOMIA
MONDOECONOMIE
Prof. Arjoca Veronica
Prof. Arjoca Veronica
Collegiul Comercial „Virgil
Collège Comercial „Virgil
Madgearu” Târgu-Jiu
Madgearu” Târgu-Jiu
Rezumat
Globalizarea reprezintă procesul prin
care distanţa geografică devine un factor tot
mai puţin important în stabilirea şi
dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere de
natură economică, politică şi socioculturală.
Reţelele de relaţii şi dependenţele
dobândesc un potenţial tot mai mare de a
deveni internaţionale şi mondiale.
Résumé
La globalisation représente le processus
par lequel la distance géographique devient un
facteur de plus en plus moins important dans
l’initiation et le développement des relations
transfrontalière de nature économique, politique
et socio-culturelle. Le réseaux de relations et les
dépendances acquisent un potentiel de plus en
plus grand de devenir internationaux et
mondiaux.
Nici o definiţie a fenomenului
globalizării nu este mai acoperitoare decât
cea indusă de cunoscuta sintagmă a „satului
planetar” şi că, deşi prezentată ca un
fenomen specific sfârşitului de secol şi de
mileniu, globalizarea, sau cel puţin unele
dintre dimensiunile sale, nu este lipsită de o
lungă istorie.
Sub acest din urmă aspect,
globalizarea reprezintă consecinţa aproape
naturală a cursului tot mai accelerat
imprimat istoriei, dacă nu de Renaştere,
atunci cel puţin de prima Revoluţie
industrială.
Se poate spune că globalizarea este
un proces care durează de secole.
Lucrul cel mai special în spaţiul
nostru global este acela că dependenţele
create prin reţelele de nivel planetar sunt
atât de dense, încât creează o adevărată
Aucune définition du phénomène de la
globalisation par la syntagme « le village
planétaire» et, bien qu’elle soit présentée comme
un phénomène spécifique à la fin de siècle et de
millénaire, la globalisation, ou au moins
certaines de ses dimensions aient déjà une
longue histoire.
Sous ce dernier aspect, la globalisation
représente la conséquence presque naturelle
d’une évolution accélérée de l’histoire, sinon de
Renaissance, alors au moins de première
Révolution industrielle.
On peut dire que la globalisation est un
processus qui dire depuis des siècles.
Le trait le plus spécial dans notre espace
global c’est que les dépendances crées par les
réseaux de niveau planétaire sont si denses
qu’elles donnent naissance à une véritable
planète.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
15
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
planetă.
Ordinea mondială instituţională a
dobândit o forţă destul de mare şi are o
logică tot mai clar diferenţiată de
configuraţiile locale pe care le străbate.
Mişcările şi interacţiunile din spaţiul global
au dobândit un caracter de-a dreptul
„standardizat”, prin instituţiile cu caracter
global, astfel încât societăţile locale se simt
nevoite să reacţioneze în sensul implicării
în configuraţia de natură mondială.
Una din cele mai uzitate definiţii ale
conceptului de globalizare este următoarea:
„Globalizarea reprezintă procesul
prin care distanţa geografică devine un
factor tot mai puţin important în stabi0lirea
şi dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere de
natură economică, politică şi socioculturală.
Reţelele de relaţii şi dependenţele
dobândesc un potenţial tot mai mare de a
deveni internaţionale şi mondiale”.
Această posibilitate de extindere a
relaţiilor pe plan internaţional implică o
serie de termeni, rezistenţă, acţiuni şi
reacţiuni.
Globalizarea se referă la procesul
prin care relaţiile sociale devin relativ
lipsite de factorii distanţă şi graniţe, în aşa
fel încât viaţa umană se desfăşoară din ce în
ce mai mult în largul unei lumi văzute ca
loc unic.
Termenul „globalizare” a intrat
pentru prima oară într-un dicţionar
(Webster) în 1961. De la mijlocul anilor ’80
câştigă o circulaţie considerabilă.
Globalizarea
oferă
oportunităţi
extinse pentru o dezvoltare reală la nivel
global, dar se manifestă printr-un progres
inegal pe regiuni.
Unele ţări devin din ce în ce mai
integrate în economia mondială, cu o viteză
mult mai mare decât altele. Ţările care au
reuşit să devină parte a sistemului unic
global pe cale să se contureze, se bucură de
creşteri economice mult mai însemnate şi
de o reducere mult mai importantă a
sărăciei.
L’ordre mondial institutionnel a acquis
une force assez importante et a une logique de
plus en plus différente par rapport aux
configurations locales qu’elle traverse. Les
mouvements et les interactions de l’espace
global ont un caractère justement « standardisé »
grâces aux institutions aux attributions globales,
ce qui fait que les sociétés locales soient obligées
à réagir au sons de leur implication dans la
configuration mondiale :
L’une des plus utilisée définition du
concept de globalisation est la suivante : « La
globalisation représente le processus par lequel
la distance géographique devient un facteur de
plus en plus moins important dans l’initiation el
le développement des relations transfrontalières
de nature économique, politique et socioculturelle. Les réseaux de relations et les
dépendances acquisent un potentiel de plus en
plus grand de devenir internationale et mondiale.
Cette possibilité d’extension, des relations sur le
plan international implique une série de termes
tels que résistance, actions et réactions.
La globalisations se réfère an processus
par lequel les relations sociales deviennent
relations qui ne prennent pas en considération
des facteurs tels que distance et frontières, ce qui
fait que la vie humaine évolue dans un monde
perçu comme lieu unique.
Le terme « globalisation » est entré pour
la première fois dans un dictionnaire (Webster)
en 1961.
A partis de la moitié des années 80
(quatre vingts), cette notion connaît une
circulation considérable.
La globalisation offre des opportunités
importantes pour un développement réel au
niveau global, mais elle se manifeste par un
progrès inégal sur région. Certains pays sont de
plus en plus intégrés dans l’économie mondiale,
enregistrant une vitesse plus grande que d’autres.
Les pays qui ont réussi à devenir part du
système unique global qui est en train d’être
tracé
enregistrent
des
accroissements
économiques plus significatifs et une baisse plus
importante la production de la pauvreté.
La globalisation et la production
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
16
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
Globalizarea şi producţia
Deosebit de semnificative sunt
transformările produse de globalizarea în
materie de producţie. Corporaţia clasică
naţională s-a transformat azi în reţea,
încorporând într-un produs finit o suită de
elemente culese din cele mai îndepărtate
surse. Marca de fabricaţie rămâne
neschimbată din motive de prestigiu al
calităţii, dar „made în” dispare, pentru că
piesele se produc înainte de asamblare în
zeci de locuri aparţinând reţelei globale.
Pieţele tind să se globalizeze datorită
faptului că pieţele interne nu mai pot
susţine costurile crescânde ale cercetării şi
dezvoltării şi nici ciclurile de viaţă tot mai
scurte ale produselor sub aspect tehnologic.
Într-o măsură tot mai accentuată, marile
corporaţii îşi extind sfera de acţiune în afara
graniţelor
naţionale,
recurgând
la
managementul transnaţional în domeniile
inovaţiei, producţiei şi desfacerii.
Odată cu globalizarea pieţelor,
produsele, la rândul lor, devin tot mai
„globalizate”. Un produs finit reprezintă tot
mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale şi servicii, ale căror surse de
provenienţă sunt tot mai diversificate, fiind
localizate în cele mai diferite colţuri ale
lumii. Se evidenţiază, de exemplu, că un
autoturism „global” este construit din părţi
componente provenite din nu mai puţin de
16 ţări diferite. Un exemplu concret, de dată
mai recentă, ne este oferit de autoturismul –
sport, de mare succes, „Mazda Miata”, care
a beneficiat de servicii de design în
California, de servicii de inginerie în
Japonia, iar prototipul a fost construit în
Anglia.
Très
importantes
sont
les
transformations déterminées par la globalisation
en matière de production. La corporation
classique nationale est devenu aujourd’hui un
réseau qui inclut dans un produit fini toute une
série d’éléments ramassés des plus éloignées
sources. La marque de fabrication reste la même
pour des raisons de prestige de la qualité mais
d’expression « made in » disparaît puisque les
pièces sont fabriquées, avant l’assemblage, dans
des dizaines de locations du réseau global.
Les marchés ont la tendance de devenir
globalisés car ceux de l’intérieur d’un pays sont
incapables de soutenir les coûts les plus
croissants de la recherche et du développement
et de répondre aux cycles de plus en plus courts
des produits au point de vue technologique.
Dans une mesure de plus en plus accentuée, les
grandes corporations élargissent leur sphère
d’action au – delà des frontières nationales, en
utilisant le management transnational dans les
domaines de l’innovation, de la production et de
la distribution.
Avec la globalisation des marchés, les
produits à leur tour, deviennent de plus en plus
« globalisés ». Un produit fini représente le plus
souvent, le résultat de la combinaison des
importations matérielles et des services dont les
sources d’origine sont de plus en plus
diversifiées, étant localisées dans les plus
différents coins du monde. On constate, par
exemple, qu’une automobile « globale » est
construite des composants fabriqués dans seize
pays différents. Un exemple concret, très récent,
le représente la voiture sport, de grand succès,
« Mazda Miata » qui a bénéficié des services en
matière de design de Californie, des services
d’ingénierie du Japon, pendant que le prototype
a été réalisé en Angleterre.
Globalizarea
internaţional
La globalisation et le commerce
international
şi
comerţul
Les années de grand essor 1950 – 1975
Anii de având din 1950 – 1975 au
făcut să crească volumul comerţului (mille neuf cent cinquante – mille neuf cent
mondial cu 500%, în timp’ ce produsul soixante – quinze) ont fait croître le volume du
commerce mondial avec 500% (cinq cents pour
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
17
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
global s-a mărit cu 22%. Marele impuls a
venit
din
partea
unei
organizaţii
guvernamentale, din familia Naţiunilor
Unite, care a purtat numele GATT până la
transformarea sa în OMC/WTO (World
Trade Organization). Eficienţa ei discretă şi
tenace măreşte încrederea în posibilitatea
unei instituţii valabile de guvernare globală.
În bilanţul de 50 de ani ai GATT apare şi
următoarea realizare: astăzi tarifele medii
sunt o zecime din ceea ce au fost la crearea
sa. De la produsele industriale s-a trecut la
servicii şi protecţia proprietăţii intelectuale,
care nu se aflau înainte pe agendă.
Acum, preocupările se extind la
sectorul telecomunicaţiilor, finanţelor şi
tehnologiei informaţionale. Comerţul cu
servicii creşte mai repede decât cel cu
bunuri. Agricultura şi comerţul electronic
sunt teme noi. În contextul globalizării
producţiei, relaţia dintre comerţ şi investiţii
dobândeşte noi dimensiuni, ceea ce a fost
recunoscut în Runda Uruguay prin
includerea în procesul negocierilor a
măsurilor vizând investiţiile străine legate
de comerţ, fără însă ca toate aspectele
acestui raport şi, respectare, ale raportului
politicii comerciale – politici investiţionale,
să fie abordate.
Schimbările intervenite în planul
relaţiilor economice globale, în general, şi
al comerţului internaţional, în particular,
reclamă cu cea mai mare urgenţă schimbări
corespunzătoare la nivelul instrumentelor
de politică comercială şi al sferei de
cuprindere a acordurilor comerciale. Mai
mult, în condiţiile în care setul de principii
şi reguli multilaterale care guvernează
comerţul internaţional se dovedeşte a fi, în
multe privinţe, tot mai puţin compatibil cu
realităţile comerciale ale zilelor noastre, vor
fi necesare schimbări în înseşi conceptele
de bază legate de comerţ, în paralel cu
schimbări
adecvate
la
nivelul
metodologiilor de colectare a datelor
statistice vizând comerţul pe care se
bazează guvernele în elaborarea politicilor
comerciale. În prezent asistăm la o revoluţie
cent) pendant que le produit global a augmenté
avec 22% (vingt – deux pour cent). La grande
impulsion est due à une organisation
gouvernementale appartenant aux Nations Unies
désignée GATT jusqu’à sa transformation en
OMC/WTO (World Trade Organisation). Son
efficacité discrète et tenace fait grandir la
confiance dans une institution de gouvernement
globale. Dans le bilan de cinquante ans de
GATT s’inscrit, parmi les autres, la suivante
réalisation : aujourd’hui, les tarifs moyens
représentent la dixième partie du montant fixé à
sa création. Des produits industriels on est passé
aux services et à la protection de la propriété
intellectuelle qui ne figurait pas, autrefois sur
l’agenda. De nos joues, les préoccupations visent
le secteur des télécommunications, des finances
et des technologies informationnelles. Le
commerce des services a dépassé celui des
biens. L’agriculture et le commerce électronique
sont de nouveaux thèmes.
Dans le contexte de la globalisation de la
production,
la
relation
commerce
–
investissements gagne des dimensions nouvelles
fait reconnu dans le « Rond urugay » lorsqu’on a
décidé d’inclure dans les négociations des
mesures visant les investissements étrangers de
commerce sans aborder tous les aspects de ce
rapport et surtout de la relations politiques de
commerce – politiques d’investissements.
Les changements survenus dans le plan
des relations économique globales, en général, et
du commerce international, en particulier,
réclament d’urgence des transformations
correspondantes au niveau des instruments de
politique commerciale et de la sphère des
accords de commerce. En plus, dans les
conditions où, le paquet de principes et de règles
multilatéraux qui régissent le commerce
international s’avère, sous plusieurs aspects,
moins compatible avec les réalités commerciales
de nos jours, on ama besoin de changement dans
les concepts de base concernant le commerce,
parallèlement avec des transformations
adéquates au niveau des méthodologies de
collectage des dates statistiques sur le commerce
sur lesquelles les gouvernements fondant leurs
politiques commerciales.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
18
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
în planul organizării producţiei şi
comerţului, a cărui amplasare este similară
cu revoluţia industrială din secolul al
XVIII-lea, care a constituit fundamental
pentru analiza economică întreprinsă de
Adam Smith.
Această revoluţie necesită elaborarea
în timp util a unor noi paradigme, care să
poată servi drept fundament pentru
conceptualizarea disciplinelor comerciale.
Piaţa globală este o competiţie acerbă între
jucători, dispunând de diferite planuri ale
jocului, de diferite culturi, filosofii şi
valori.
Oricât de impresionante ar fi
salturile comerţului urmate de cele ale
producţiei, ele nu pot fi comparate cu
finanţele, al căror volum de schimburi este
astăzi de sute de ori mai ridicat decât al
comerţului.
Globalizarea
pieţei
financiare
constituie un alt indiciu clar că economiile
diferitelor ţări avansează spre un sistem
global mai puternic integrat.
Către o economie globală bazată pe
reţele.
Noile realităţi conturate în sfera
relaţiilor economice internaţionale au
determinat pe unii analişti să emită părerea
că economia mondială se îndreaptă către un
nou model de globalizare, indus de noile
forţe care acţionează în mod implacabil în
această direcţie, cum ar fi: noile tehnologii
din
domeniul
informaticii
şi
telecomunicaţiilor,
pieţele
financiare,
comerţul cu servicii şi strategiile marilor
corporaţii transnaţionale bazate pe operarea
reţelelor de servicii.
S-ar părea că suntem martorii
cristalizării unei economii globale bazată pe
reţele, pe măsură ce are loc tranziţia de la
un sistem de interdependenţe axat cu
precădere pe comerţ, către un sistem de
interconectări axat cu precădere pe reţele.
A présent, on assiste à une révolution sur
le plan de l’organisation de la production et du
commerce, dont l’ampleur nous rappelle la
révolution industrielle du XVIIIe siècle (dixhuitième) qui a constitué le fondement pour
l’analyse économique faite par Adam Smith.
Cette révolution suppose l’élaboration
dans le plus court délai des paradigmes
nouveaux qui puissent servir comme fondement
de la conceptualisation des disciplines
commerciales. Le marché global est une
compétition acerbe entre joueurs en tant que
possesseurs de différents plans du jeu, de
différentes cultures, philosophies et valeurs.
Bien qu’ils soient très impressionnants les sans
du commerce, accompagnés de ceux de la
production, ils sont loin d’atteindre l’évolution
des finances, dont le volume d’échanges est
aujourd’hui de centaines de fois plus élevé que
celui du commerce.
La globalisation du marché financier
constitue un indice limpide que les économies
des différents pays se dirigent vers un système
global plus fortement intégré. Vers une
économie globale basée sur des réseaux. Les
nouvelles réalités tracées dans la sphère des
reanalystes affirment que l’économie mondiale
s’oriente vers un nouveau modèle de
globalisation, imposé par les nouvelles forces
qui agissent de façon implacable dans cette
direction, telles que : les nouvelles technologies
de l’informatique et des télécommunications,
des marchés financiers, du commerce des
services et des stratégies des grandes
corporations transnationales basées sur
l’opération des réseaux de services.
Il semble que nous sommes les témoins
de la cristallisation d’une économie globale
basée sur des réseaux, dans une transition d’un
système d’interdépendances axées sur le
commerce vers un système d’interconnexions
fondé spécialement sur réseaux.
La nouvelle économie
Noua economie
Un système économique moderne a
besoin de trois composants pour fonctionner :
Un sistem economic modern are
- l’offre
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
19
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
nevoie de trei componente pentru a
funcţiona:
- oferta;
- cererea;
- intermediari care să pună în contact
purtătorii cererii şi pe cei ai ofertei.
Aceasta constituie radiografia unui
sistem capitalist tradiţional.
În ultimii ani a fost din ce în ce mai
evident că o nouă economie iese la iveală.
„Vechea ordine” industrială este
înlocuită de o economie bazată pe
informatică şi pe reţele de calculatoare.
Noua economie este dinamică, inovatoare şi
condusă de schimbări.
Noua economie apare şi se dezvoltă
n condiţiile progresului economic şi numai
atunci când economia tradiţională şi
productivitatea în economie au atins un
anumit nivel.
Bibliografie
1. Ion Bari – Globalizare şi
probleme
globale,
Ed.
Economică,
Bucureşti, 2001
2. Ceauşu Dumitru – „Un început
promiţător”, România liberă, 23 iunie 2001
3. Ciochină Iuliana – „Marile puteri
şi forţe în economia mondială”, Ed.
Independenţa Economică, 2000
4. Câmpeanu Cristian – „Cât de
pregătită este trecerea la Euro?”, România
liberă, 10 iunie 2001
5. Miron Dumitru – „Integrare
economică europeană”, Ed. ASE, 2001
6. Popa Ioan – „Tranzacţii
internaţionale”, Ed. Economică, Bucureşti,
2001
7. Sută N., Miron D. – „Comerţ
internaţional
şi
politici
comerciale
contemporane”, Ed. Eficient, Bucureşti,
1997
- la demande
- les intermédiaires qui mettent en
relation les représentants de l’offre avec ceux de
la demande. C’est ça l’essence d’un système
capitaliste traditionnel.
Les dernières années, on a constaté avec
évidence qu’une nouvelle économie part sa
parution. « L’ancien ordre » industriel est
remplacé par une économie basée sur
l’informatique et sur des réseaux de calculateurs.
La nouvelle économie est dénamique,
innovatrice et sensible aux changements. La
nouvelle économie apparaît et se développe dans
les conditions du progrès économique et
seulement an moment où productivité
économique ont atteint un certain niveau.
Bibliographie
1. Bari, Ion – « Globalisation et
questions globales », Bucarest, Maison
Economique d’Edition, 2001
2. Ceauşu, Dumitru – « Un début qui
promet », România Liberă du 23 Juin 2001
3. Ciochină Iuliana – « Les grands
pouvoirs et forces dans l’économie mondiale »,
Maison
d’Edition
« Independance
Economique », 2000
4. Câmpeanu, Cristian – « Ou est
préparé pour le passage à l’Euro ? », România
Liberă du 10 juin 2001
5. Miron, Dumitru – « L’Intégration
économique européenne », Bucharest, Maison
d’Edition de l’ASE, 2001
6. Popa, Ion – « Transactions
internationales », Bucharest, Maison d’Edition
Economique, 2001
7. Sută, N.; Miron, D. – « Commerce
international et politiques commerciales
contemporaines », Bucharest, Maison d’Edition
« Efficient », 1997
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
20